Cele mai mari gafe ale constructorilor de automobile din istorie

Construcția de mașini este o afacere complexă, complicată și uneori producătorii de automobile fac greșeli. Nu vorbim doar despre produsele lor, adică despre mașini foarte proaste ca AMC Pacer sau Austin Allegro, ci vorbim despre decizii corporatiste mai importante care au ramificații masive și ale căror efecte le simțim și în zilele noastre sau chiar au schimbat istoria umană. În acest articol, biroul de închirieri auto Nova Rent a Car din Iași vă prezinte cele mai mari gafe din istorie ale producătorilor de mașini.

Prima gafă de proporții se numește Fordlandia. În anii 1920 Ford s-a săturat să trebuiască să plătească prețuri mari pentru cauciucul anvelopelor montate pe mașinile sale. Guvernul Britanic avea monopol asupra lanțului de aprovizionare cu cauciuc astfel Ford s-a gândit cum ar putea să ocolească această problemă iar soluția pe care a găsit-o a fost să-și producă propriul cauciuc. S-a gândit că trebuia doar să facă rost de niște arbori de cauciuc și să-i recolteze. Astfel Ford a decis să defrișeze o suprafață mare din pădurea tropicală Braziliană și să crească acolo arbori de cauciuc, dar acest lucru nu este suficient pentru că este nevoie de forță de muncă pentru a extrage cauciucul din ei.

Ford a decis să angajeze oameni locali dar pentru că plantația era în mijlocul pădurii tropicale, a trebuit construit un oraș în care aceștia să trăiască astfel încât să poată recolta cauciucul din arborii din apropiere. Totul părea simplu astfel Ford a construit acest oraș. Orașul avea case prefabricate, gater în care să producă cheresteaua necesară pentru construcția orașului, spital, o școală, biserică, librărie și chiar și un teren de golf. La prima vedere totul părea frumos pentru forța de muncă locală, dar au existat câteva reguli stricte. Ford a interzis alcoolul în oraș, era perioada prohibiției din SUA, iar apoi Ford a mers prea departe și a interzis accesul femeilor în oraș și chiar fotbalul. La toate acestea s-a adăugat nemulțumirea angajaților pentru că trebuiau să trăiască în case prefabricate în stil nord american și mâncarea americană.

La toate aceste probleme și nemulțumiri s-au adăugat bolile. Forța de munca se îmbolnăvea de boli tropicale pentru că trăiau în mijlocul unei păduri tropicale. Dar cea mai mare problemă a fost că și arborii de cauciuc s-au îmbolnăvit. Ford nu se pricepea la creșterea arborilor de cauciuc astfel i-au plantat prea aproape unul de altul, și pentru că erau atât de apropiați bolile se puteau răspândi de la un copac la altul foarte ușor. Astfel copacii s-au îmbolnăvit, forța de munca s-a îmbolnăvit și angajații s-au enervat foarte tare, erau atât de nemulțumiți încât au decis să se revolte. Au tăiat stâlpii de telegraf, au vandalizat diverse lucruri și chiar i-au izgonit pe șefii de la Ford. A fost chemată în ajutor armata braziliană pentru a restaura pacea dar nu au reușit să o facă și în cele din urmă Ford s-a săturat de probleme și în anul 1934 a închis întregul proiect. A vândut pământul înapoi la guvernul brazilian cu o pierdere care se echivalează la banii de astăzi la 300 de milioane de dolari. În cele din urmă istoria a arătat că proiectul a fost complet inutil pentru că în anul 1944 a fost inventat cauciucul sintetic astfel nu a mai fost nevoie de arbori de cauciuc.

A doua gafă de proporții ale producătorilor de automobile, pe care biroul de închirieri mașini Nova Rent a Car din Iași o prezintă, a fost benzina cu plumb. În anii 1920 exista o problemă la motoare deoarece băteau și erau foarte zgomotoase. Aceste bătăi aveau loc în timpul pre-aprinderii amestecului de aer și benzină datorită temperaturii ridicate a motorului și puteau produce explozia acestuia ceea ce nu este de dorit. Soluția la această problema a venit de la inginerii General Motors care au descoperit că prin adăugarea plumbului la motor pot opri această pre-aprindere și prin urmare bătăile. Astfel au creat un compus chimic care se numește tetraetil de plumb care este un lichid care se adaugă la combustibil și oprește pre-aprinderea. Unul din beneficiile acestui aditiv a fost creșterea cifrei octanice ale benzinei fără procese suplimentare de rafinare. Combustibilii cu o valoare octanică mai mare au tendința de a arde mai lent în camera de ardere și astfel ajută la controlul problemelor de pre-aprindere a motorului. Totul părea bine cu toate că oamenii de știință din vremea respectivă au avertizat că folosința acestui aditiv va crește cantitatea de plumb din atmosferă și că plumbul este toxic și va deveni o problemă în viitor. S-a dovedit că acei cercetători au avut dreptate dar acest lucru nu a fost cunoscut pentru o perioadă mare de timp pentru că industria de plumb prin manevrele de lobby asupra guvernelor le-a convins să continue aditivarea cu tetraetil de plumb pentru că era vorba de mulți bani de câștigat. În acele din urmă, în anii șaptezeci s-a descoperit o legătura directă între creșterea particulelor de plumb din atmosferă și reducerea performanțelor școlare ale elevilor. În ciuda acestui lucru, SUA a interzis benzina cu plumb abia în anul 1996 iar Europa abia în anul 2000. Națiunile Unite au calculat că de la interzicerea plumbului din benzină au fost evitate 1.2 milioane de decese premature. În plus este o teorie conform căreia, reducerea plumbului din atmosferă a condus la scăderea infracționalității violente, practic plumbul crește agresivitatea din oameni.

A treia gafă pe care o prezentăm este dată de faptul că unii constructori de automobile și-au procurat airbag-urile doar de la un singur furnizor. Conform informațiilor obținute de biroul de închirieri auto Nova Rent a Car din Iași, în anul 2014 o companie japoneză numită Takata furniza airbag-uri pentru 20% din toate mașinile vândute pe plan mondial și colaborau cu 20 de producători de mașini diferiți, un adevărat succes pentru companie până când au fost descoperite problemele. Cu 14 ani înainte, la intrarea în noul mileniu, Takata a luat decizia foarte greșită de a schimba propulsorul airbag-urilor cu un gaz numit azotat de amoniu. Azotatul de amoniu este foarte explosiv, ceea ce este de dorit într-un airbag, acesta să se umfle cât mai repede, doar că umflarea este dorită a avea loc într-o manieră foarte controlată. Azotatul de amoniu are anumite probleme și anume acesta este sensibil la umezeală și căldură astfel că unele airbag-uri s-au umflat chiar fără accident în timp ce altele s-au umflat prea puternic transformându-se în adevărate mine care au împrăștiat șrapnel în fața și gâtul șoferului. Aceste airbag-uri care s-au declanșat incorect au condus chiar la decese. Drept urmare a fost implementat un program complex de rechemare în fabrică a peste 60 de milioane de automobile pentru înlocuirea acestor airbag-uri și din nefericire unele din aceste mașini sunt încă pe drumuri pentru că unii proprietari nu și-au dus mașinile la reprezentanțe pentru înlocuire sau nu au știut. După această gafă de amploare compania Takata a dat, evident, faliment.

Cea mai cunoscută gafă din timpurile noastre este scandalul diesel provocat de Volkswagen. În anul 2014 autoritățile de reglementare din California au observat o diferență între emisiile pretinse a unor mașini diesel din grupul VW în comparație cu ceea ce au măsurat în realitate. Testările aprofundate au arătat că mașinile produceau rezultate diferite în timpul testelor din laborator în comparație cu măsurătorile de pe drum. În cele din urmă VW a recunoscut că au mințit și că au adăugat niște cipuri speciale cu algoritmi software prin care mașina recunoștea dacă este testată în laborator pentru testarea emisiilor de poluanți sau dacă este condusă pe drum. S-a descoperit că emisiile acestor mașini erau cu 5 până la 35 de ori mai mari decât pretindea producătorul. Grupul VW nu este singurul producător de automobile care a fost implicat în acest scandal de ascundere a emisiilor dar este cel mai cunoscut și cel mai costisitor. Când sunt adunate toate amenzile, rechemările în fabrică pentru reparații, răscumpărările și despăgubirile pe care VW a trebuit să le plătească în acest scandal dieselgate, suma totală depășește 30 de miliarde de dolari iar aceasta se numește o gafă de proporții.

În acest moment Tesla este cel mai valoros constructor auto din lume cu o capitalizare de piață care ajunge la 1 trilion de dolari. Pentru a ne face o idee despre ce înseamnă acest lucru trebuie să avem un context astfel a doua cea mai valoroasă companie auto din lume este Toyota și valorează de trei ori mai puțin decât Tesla cu o capitalizare de piață de 300 de miliarde de dolari. Aici vedem o diferență uriașă între primul și cel de al doilea clasat având în vedere că Tesla este o companie tânără înființată în anul 2003 cu prima mașina lansată în anul 2012 sub forma Model S în timp ce Toyota este o companie cu istorie înființată în anul 1937. Elon Musk a putut să intuiască viitorul mașinilor electrice și de aceea compania Tesla este atât de valoroasă astăzi. Astfel ajungem la următoarea gafă care de data aceasta vine de la constructorul auto american General Motors. GM a lansat prima mașina electrică EV1 în anul 1996 și a fost considerată o mașină foarte bună la vremea respectivă, șoferii care au cumpărat-o au avut numai cuvinte de laudă pentru aceasta. Dar istoria ne-a arătat că factorii de decizie de la GM nu au fost vizionari și au considerat că mașinile electrice reprezintă doar o nișă și nu au nici un viitor astfel au decis să oprească producția și chiar să răscumpere mașinile EV1 pe care le-a vândut și să pretindă că această poveste nu a existat niciodată. Prin această decizie de a nu progresa cu mașinile electrice și de a fi deschizător de drumuri, General Motor a pierdut foarte mult.

Următoarea gafă vine tot de la General Motors și se referă la modul în care a gestionat constructorul de mașini suedez SAAB. SAAB a fost un producător de mașini unic care făcea lucrurile puțin diferit, avea propria sa piață și avea succes. Cu toate acestea în anul 1996 General Motors a cumpărat 50% din SAAB și au decis să folosească acest brand pentru a concura cu producătorii auto germani BMW, Audi și Mercedes. Problema este că deciziile pe care le-au luat administratorii din cadrul GM au distrus tot ce era bun la SAAB astfel ei au folosit mașinile și platformele proprii pentru vehiculele SAAB și astfel acestea și-au pierdut unicitatea. De exemplu, SAAB 93 a fost practic un Vauxhall Vectra doar cu un design puțin diferit dar cu mult mai scump. Până în anul 2000 GM a cumpărat SAAB complet și a continuat cu această abordare la care s-a adăugat subfinanțarea companiei astfel SAAB nu avea mașini care să concureze cu germanii. În cele din urmă șoferii nu au mai cumpărat mașini de la acest brand. În anul 2011 SAAB a încetat să mai vândă mașini iar în 2014 SAAB a dat faliment după ce a fost cumpărată de o altă companie doi ani mai devreme.

 
Pentru rezervări NON-STOP vă rugăm să ne contactați:

0765.237.772
contact@nova-rentacar.ro